Descriere
Soi autohton, aflat de multă vreme în cultură pe suprafeţe însemnate în partea de sud a Moldovei şi în zona de est a Munteniei.
În zilele noastre, se cultivă în toată țara, cât şi în afara graniţelor ţării.
Sinonime: Poama Fetei Neagră, Păsărească Neagră, Coada Rândunicii
Epoca de maturare: a IV-a (1-15 septembrie)
Strugurii sunt mijlocii, 200-230 g, cilindro-conici, aripaţi, cu boabele aşezate des pe ciorchine.
Bobul este mijlociu, sferic, cu pieliţă groasă, de culoare roşie-închisă, aspect negru-albăstrui, acoperită cu multă pruină, pulpa zemoasă.
Rezistenţa la ger e bună -22ºC / -24ºC şi la secetă.
Sensibil la mană şi făinare.
Datorită vigorii mari de creştere, necesită cultura pe terenuri mai puţin fertile, scheletice, calcaroase.
Se pretează la conducerea pe tulpini înalte şi semiînalte, cordon bilateral simplu sau dublu, cu tăiere în elemente scurte de rod.
Se recomandă plivitul lăstarilor sterili în proporţie de 20-25%
Zahăr 200-250 g/l
Aciditate echilibrată 4,7-5,5 g/l
Vinurile obţinute se încadrează în categoria celor cu denumire de origine şi sunt seci sau uşor demiseci, au o tărie alcoolică de 12-12,5°, prezintă o culoare roşie intensă cu nuanţe rubinii, aroma aminteşte de cea a coacăzului negru.
Producţia de struguri este de 8-12 t/ha